Direcțiile viitoare de gestionare a pădurilor private – 01 martie 2016 (Suceava)

PCER

Evenimentul s-a desfasurat la Hotel Imperium si a avut urmatoarea agenda:

10.00-10.15 – Introducere, scurta prezentarea a obiectivelor intalnirii (Liviu Nichiforel, USV)

10.15-11.15 – Provocari si oportunitati in gestionarea padurilor private (Catalin Tobescu, Nostra Silva)

11.15-11.45 – Standardul national PEFC – structura si forma de consultare (Istvan Toke, Nostra Silva)

11.45-13.00 – Discutarea masurilor legislative necesare asigurarii unei gestionari responsabile in sectorul privat (moderator – Catalin Tobescu, Nostra Silva)

13.00          – Masa de pranz (Restaurant Hotel Imperium)

Intalnirea este deschisa de dl. Marian Dragoi, care prezinta scopul intalnirii, acela de a discuta despre provocari si oportunitati in administrarea padurilor private. In introducere este prezentat pe scurt si proiectul „Intarirea capacitatii asociatiilor de proprietari de paduri pentru un management forestier durabil“, din perspectiva activitatilor care fac referire la asociatiile de proprietari de paduri.

In continuare, discutiile sunt moderate de dl. Catalin Tobescu. Subiectele ce vor fi dezbatute astazi sunt: o piata a lemnului mai organizata; venituri alternative pentru proprietarii de paduri; finantarea sectorului; probleme aplicate legate de administrarea padurilor; initiative pentru o mai buna reprezentare a sectorului forestier. In partea a doua vom vedea cum toate aceste subiecte se transpun in acte normative.

Se dezbate problema preturilor de referinta, interpretate foarte rigid de catre Romsilva. In Suceava preturile inca au ramas prea mari.

Regulamentul de vanzare a masei lemnoase este in dezbatere si se va modifica in perioada imediat urmatoare. Cele 2 articole care starnesc un interes deosebit sunt art. 74 si art. 75, care prevad separarea juridica si contabila a activitatilor de administrare a padurilor de activitatea de operator economic, si se aplica atat pentru Romsilva cat si pentru regiile publice locale.

Este nevoie de o piata a lemnului mult mai transparenta si mai bine organizata. Pretul de referinta este esential. El a fost artificial legat de pretul de pornire al licitatiei. Pretul de referinta trebuie doar sa dea o informatie despre pretul corect pe care un proprietar de padure vrea sa-l obtina pentru un parchet. El trebuie folosit pentru a organiza piata lemnului.

In continuare se discuta despre tipurile de licitatii. Avand in vedere licitatiile electronice, asa cum prevede legislatia, putem spune ca intalnim cel mai frecvent licitatia crescatoare cu pret de rezerva (licitatia porneste cu un pret foarte mic, pentru a se inscrie cat mai multi, dar proprietrul isi rezerva dreptul de a nu vinde parchetul respectiv daca nu se atinge pretul dorit).

Licitatia electronica mai prezinta un avantaj. Ea se inchide la o anumita data si o anumita ora. Dar o firma care liciteaza, de exemplu pentru 100 de parchete, are ocazia sa urmareasca intregul proces deoarece sistemul acorda inca 10-15 minute de la ultima oferta. Daca mai apare un pas peste cel ce a licitat, sistemul mai acorda inca 10-15 minute.

Licitatia descrescatoare porneste de la un pret mare si se tot scade cate o treapta pana la un prag minim acceptat.

Ambele tipuri de licitatii evita intelegerile dintre agenti si sunt mult mai echilibrate si pentru agentul economic si pentru proprietar.

Problema lemnului de foc naste destule controverse. El e disputant de industria panourilor din lemn, PAL, OSB si foarte probabil se vor dezvolta foarte mult proiectele de biomasa si cogenerare. Lemnul de foc a ajuns la preturi prohibitive pentru populatie, chiar si in zonele forestiere.

Urmatorul subiect discutat vizeaza veniturile alternative ce pot fi obtinute de proprietarii de paduri.

Aici putem identifica urmatoarele surse conform Codului Silvic: compensarea restrictiilor impuse proprietarilor de paduri – plati pentru functiile de protectie; certificate de carbon; calculul pierderii datorare restrictiilor, prin amenajament silvic.

Restrictiile nu sunt intelese in minister. Nu s-au gasit solutii pentru forme de sprijin. In anumite situatii se impun restrictii prin amenajament (T1) iar compensatiile nu se acorda decat in cazul acelor parcele incluse in arii protejate. Deci T1 nu primeste compensatii daca nu este in arie protejata, desi proprietarul nu are voie sa extraga deloc masa lemnoasa din acea suprafata. Solutia este in instanta. Doar in urma unui val mare de procese, pe care Statul, in aceasta situatie, le va pierde, se va putea trage semnalul de alarma care sa duca la o forma a compensatiilor satisfacatoare pentru proprietari.

Certificatele de carbon sunt o solutie interesanta. Din pacate nu e existat inventarul forestier national, nu s-a creat o balanta fata de un nivel de referinta. Fara acest lucru e greu de demonstrat daca padurea acumuleaza crestere. E o metodologie diferita pentru schimbarea categoriilor de referinta (Raportul Lulucf).

Finantarea sectorului ridica noi probleme. S-a reusit prinderea in PNDR a unei masuri de Silvo-Mediu. Proprietarul isi asuma un angajament voluntar prin care 20% din suprafata padurii e desemnata zona de liniste, in care nu se vor realiza lucrari timp de 5 ani. Dupa cinci ani zona de liniste se schimba, astfel incat proprietarul nu poate demare lucrari pe arealul pe care nu a efectuat lucrari cat timp a beneficiat de sprijin. Masura e buna dar intensitatea sprijinului scade cu cresterea suprafetei, devenind neinteresanta mai ales pentru suprafetele mari.

Masurile 6.2 si 6.4 din PNDR pot fi interesante pentru anumiti proprietari de padure. La fel si Grupurile de Actiune Locala pot oferi sprijin proprietarilor de paduri daca sectorul silvic/forestier este inclus in SDL(Strategia de Dezvoltare Locala).

In sprijinul admnistrarii padurilor  pot veni aplicatiile SIG pentru urmarirea aplicarii amenajamentelor si intergrarea cu planurile de management  ale ariilor protejate.

Reprezentarea Sectorului e o problema datorata unui deficit de imagine si a unei capacitati limitate de informare a partenerilor, mai ales in comparatie cu ONG-urile de mediu. Nostra Silva e destul de bine pozitionata pe reprezentarea formelor asociative, composesorate, putin dezvoltata pe segmentul de persoane fizice si foarte putin pe reprezentarea proprietatilor comunelor, care in sensul legii e o forma de proprietate publica dar in fapt e o proprietate a comunitatilor. Accentul trebuie pus pe local si nu pe public.  

In urma acestor aspecte prezentate de dl. Tobescu, apar dezbateri privind provocarile si oportunitatile din sector.

Liviu Nichiforel (USV) prezinta o idee interesanta pentru Nostra Silva/Fordaq, care ar putea sa ofere pentru membrii sai un pret de referinta, definit mult mai clar si calculat cu o frecventa corecta, iar pornind de aici cele 2 parti implicate in tranzactia de masa lemnoasa vor decide.

Referitor la T1/T2, dl. Nichforel afirma Nostra Silva ar putea sa gaseasca parteneri care sa plateasca ei compesatiile pentru fuctiile de protectie. Acesta idee e folosita in cazul anumitor parcuri nationale, dar nu e o situatie comuna in cazul T1/T2.

Reprezentantii Asociatiei Proprietarilor de Paduri Graniceresti isi prezinta problemele pe care le au in dobandirea suprafetelor de padure si recunoasterea proprietatii (1000 ha de padure la Dornisoara). O problema e ca proprietarii nu sunt reprezentati in procesele legislative si in elaborarea Codului Silvic. Daca padurea nu e la proprietar ce relevanta mai are pretul lemnului?

O alta problema dezbatuta e rezilierea contractelor de drumuri forestiere. Aici o situatie concreta o are Ocolul Silvic Bisericesc Ilisesti. Ei nu pot face lucrarile de intretinere deoarece contractul de inchiriere nu s-a prelungit.  Singura modalitate de rezolvare e concesiunea pe 99 de ani, nu inchirierea, deoarece doar proprietarul poate face lucrarile de intretinere a drumurilor forestiere.

Discutiile de astazi se completeaza reciproc, evidentiind si mai mult nevoie unei structuri intarite a societatii civile, reprezentative pentru sector.

In acest sens, dl. Ciprian Musca (Asfor SV) isi ofera sprijinul in vederea constiruirii unui parteneriat intre Nostra Silva ACOR.

In uma dezbaterilor ce au urmat prezentarii facute de dl. Tobescu, se discuta despre certificarea PEFC. Rolul de moderator apartine dl. Istvan Töke. Acesta prezinta cum functioneaza acest sistem si pasii care au fost intreprinsi in Romania pentru ca certificarea PEFC sa fie prezenta si in Romania.

Se constata un interes real pentru acest sistem de certificare iar scutirea de impozit constituie o motivatie in plus.

In incheierea intalnirii dl. Tobescu invita participanti sa concluzioneze fiecare pe baza celor discutate astazi si intareste ideea ca Nostra Silva sa devina o entitate si mai puternica, asigurand o mai mare reprezentativitate prin implicarea cat mai multor actori ce doresc binele sectorului.

Fiecare reprezentat prezent intareste necesitatea organizarii si in viitor a unor asemenea intalnii, necesare pentru o mai buna coagluare la nivelul sectorului.

Printre cele concluzionate mentionam: Buna reprezentare Nostra Silva pe partea de media la nivel national; Suprareglementarea existenta in momentul de fata nu e eficienta si nu poate fi privita cu optimism; Trebuie o mai mare implicare din partea mai multor actori pentru a prezenta corect realitatile din sector si pentru o informare corecta si rationala; Ilegalitatile apar de multe ori si din cauza suprareglementarii; Partenerii proiectului prin vocea dl. Nichiforel fac un apel ca structurile care au nevoie de consiliere sa apeleze la expertiza pe care proiectul o poate oferi; Legislatia existenta este buna, dar nu si eficienta pentru ca incurca pe toata lumea; Greengold, prin vocea dl. Cristian Gugulus mentioneaza ca toate masurile consuma din aval in amonte si nu s-a facut o analiza de identificare a problemei; Subevaluarea marcarilor; Foarte multe taieri ilegale sunt apar in padurile fara administrare si fara proprietar;  Unele titluri de proprietate acordate primariilor sunt false; O parte a functionarilor de la Garda Forestiera ‘nu vor‘ sa se deplaseze in padure; Trebuie o implicare mai redusa a politicului in sector.

Organizatorii, prin vocea dl. Tobescu, multumesc tuturor celor prezenti pentru participare si implicarea in dezbateri, urmand ca discutiile sa continue intr-un cadru non-formal si in timpul mesei de pranz.

 

footer nostrasilva