Mai puțin cunoscut este faptul că România dispune deja de o ofertă de învățământ superior specializată pentru această realitate teritorială.

Pentru anul universitar 2026–2027, Nomenclatorul oficial al programelor universitare din România cuprinde cinci universități în care programul de licență „Montanologie” este acreditat: Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Târgoviște și Craiova. La patru dintre acestea – Cluj-Napoca, Iași, Sibiu și Târgoviște – există în 2026 și ofertă efectivă pentru admiterea noilor studenți.

Este o realitate care merită cunoscută mai ales de tinerii din comunitățile montane: muntele poate fi nu doar locul în care te-ai născut sau în care alegi să trăiești, ci și un domeniu de pregătire universitară și o direcție profesională.

Dar ce este Montanologia?

Montanologia este o disciplină științifică care se ocupă cu studierea complexă (interdisciplinară) a zonelor montane și care privește muntele ca pe un sistem în care agricultura, creșterea animalelor, pajiștile, pădurile, biodiversitatea, turismul și economia comunităților locale sunt interdependente.

Programele universitare existente astăzi în România includ discipline legate de agricultura montană, pajiști și pășunat, zootehnie, silvicultură, protecția mediului și ariilor naturale, economie rurală, management, marketing, agroturism și valorificarea resurselor locale.

Montanologia este prezentă în oferta universitară ca specializare inginerească din domeniul Agronomiei, cu o durată de patru ani și 240 de credite ECTS. Absolventul dobândește titlul de inginer.

La Sibiu, de exemplu, studenții studiază agrotehnica, pratologia și pratotehnica, agroturismul, silvicultura, managementul, marketingul și economia serviciilor agroturistice.

La Cluj-Napoca, programul este construit în jurul ideii de folosire durabilă a resurselor naturale și agroturistice. Universitatea enumeră între competențele viitorului inginer managementul fermelor și pensiunilor agroturistice, consultanța agricolă pentru zonele cu relief înalt, gestionarea fondurilor și dezvoltarea unor afaceri bazate pe pajiști, plante medicinale, fructe de pădure, agricultura ecologică, creșterea extensivă a animalelor, produsele regionale, agroturism și ecoturism.

Cinci centre universitare românești au Montanologia în structura academică.

La Cluj-Napoca, programul funcționează în cadrul Facultății de Agricultură a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară. Admiterea 2026 confirmă existența locurilor atât finanțate de la buget, cât și cu taxă.

Un avantaj important al Clujului este posibilitatea continuării studiilor prin masterul Managementul resurselor naturale și agroturistice, unul dintre puținele programe din România care abordează explicit ecosistemele și resursele montane. Studiile includ pajiști montane, sisteme de creștere a animalelor în munte, produse regionale și management agroturistic.

La Iași, Montanologia este organizată de Facultatea de Agricultură a Universității pentru Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad”. Programul este acreditat, are patru ani și 240 de credite, iar oferta de admitere pentru 2026 îl include în continuare.

La Sibiu, Montanologia este oferită de Facultatea de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului a Universității „Lucian Blaga”. Este singurul dintre aceste centre care oferă în nomenclatorul 2026–2027 programul atât la învățământ cu frecvență, cât și la distanță, ceea ce îl poate face accesibil inclusiv celor care lucrează deja sau trăiesc departe de centrul universitar.

La Târgoviște, Universitatea „Valahia”, prin Facultatea de Ingineria Mediului și Știința Alimentelor, oferă de asemenea Montanologie. Programul apare în nomenclatorul oficial și, foarte important, admiterea din vara anului 2026 s-a desfășurat efectiv, iar universitatea a anunțat locuri disponibile și pentru sesiunea din septembrie.

La Craiova, Facultatea de Agronomie păstrează Montanologia între programele acreditate, iar studenții existenți continuă programul și susțin examenul de diplomă. Universitatea precizează însă că nu a mai organizat admitere la această specializare începând cu anul universitar 2025–2026, iar oferta de admitere 2026–2027 nu prevede o nouă serie de anul I.

Situația Craiovei arată și una dintre problemele care merită discutate: România are nevoie de specialiști pentru munte, însă programele care îi formează trebuie să fie cunoscute și suficient de atractive pentru noile generații.

Dincolo de Montanologie: o întreagă familie de programe pentru economia rurală și montană.

Pregătirea pentru o carieră în zona montană nu se oprește la diploma de inginer obținută la absolvirea facultății de Montanologie. În România există o rețea mai largă de programe universitare în domenii precum dezvoltarea rurală, agroturismul, agribusiness-ul, managementul resurselor naturale, bioeconomia sau ospitalitatea rurală.

La Cluj pot fi urmate masterele Managementul resurselor naturale și agroturistice și Management în dezvoltare rurală și agroturism.

La Sibiu există Managementul dezvoltării durabile a zonei rurale, program care combină economia, componenta socială, mediul și elaborarea proiectelor de dezvoltare.

La București, USAMV oferă programe precum Management în agroturism și alimentație publică, Management și dezvoltare rurală, Agribusiness sau Managementul industriei ospitalității rurale.

La Timișoara se regăsesc Management în alimentație publică și agroturism, Managementul dezvoltării rurale durabile, Agribusiness și Bioeconomie, iar la Craiova funcționează masterul Management în agroturism și calitatea produselor agroalimentare.

La Brașov, un alt centru universitar aflat în inima Carpaților, Universitatea Transilvania oferă o filieră orientată către agroturism și ospitalitate, de la programul de licență Inginerie și management în alimentația publică și agroturism până la masterul Management în ospitalitate și eco-agroturism.

Toate acestea arată că există premisele construirii în România a unui adevărat traseu educațional pentru economia muntelui.

Ce perspective profesionale are un tânăr care alege Montanologia?

Poate cea mai importantă întrebare pentru un absolvent de liceu nu este însă „ce materii voi studia?”, ci „ce voi putea face după facultate?”

Răspunsul este mai larg decât pare.

Un inginer montanolog poate activa în agricultură și zootehnie montană, managementul fermelor, administrarea și ameliorarea pajiștilor, consultanță agricolă și dezvoltare rurală, agroturism și ecoturism, valorificarea produselor locale, proiecte europene, administrație publică, cercetare sau managementul resurselor naturale.

Programul de la Sibiu indică, de exemplu, ocupații precum inginer de cercetare în agromontanologie, inginer de fermă agrozootehnică sau inginer agronom și subliniază pregătirea pentru activități de producție, management, marketing și servicii în exploatații agricole și agroturistice.

Dar poate că una dintre cele mai interesante perspective ale următorilor ani este cea de antreprenor al muntelui.

O fermă de familie modernizată, o cooperativă, un atelier de procesare a laptelui sau cărnii, o afacere care valorifică fructele de pădure sau plantele medicinale, o unitate agroturistică, un serviciu de ecoturism ori un lanț scurt de aprovizionare pentru produse montane sunt activități care au nevoie nu doar de tradiție, ci și de economie, management, marketing, tehnologie și capacitatea de a accesa finanțări.

O profesie care poate contribui la dreptul de a rămâne la munte.

În dezbaterea europeană despre viitorul zonelor rurale și montane apare tot mai frecvent problema posibilității oamenilor de a rămâne în comunitățile lor fără a renunța la educație, servicii, venituri și perspective profesionale.

Din acest punct de vedere, oferta educațională destinată muntelui are o semnificație care depășește sistemul universitar.

Un tânăr din Vatra Dornei, Apuseni, Maramureș, Ținutul Secuiesc, Valea Bistriței, Bran, Rucăr sau Munții Banatului nu ar trebui să fie pus în situația de a alege între o carieră și comunitatea din care provine. Avem nevoie de profesii care să permită construirea unei cariere chiar în teritoriile montane.

Iar economia muntelui se schimbă. Agricultura tradițională rămâne esențială, dar lângă ea apar bioeconomia, economia circulară, produsele montane cu valoare adăugată, turismul de experiență, serviciile ecosistemice, conservarea biodiversității, energiile regenerabile, digitalizarea fermelor și noile modele de antreprenoriat rural.

În toate aceste domenii va fi nevoie de oameni care înțeleg particularitățile muntelui.

România are nevoie de o nouă generație de specialiști ai muntelui!

Legea muntelui recunoaște chiar necesitatea unei asemenea pregătiri. Legea nr. 197/2018 prevede sprijinirea cercetării montanologice și a universităților interesate de dezvoltarea sustenabilă a zonei montane pentru introducerea specializărilor de Montanologie și formarea specialiștilor.

Existența astăzi a programelor acreditate în cinci universități este, prin urmare, o resursă importantă. Dar simpla existență a unei specializări într-un nomenclator nu este suficientă. Ea trebuie cunoscută de liceeni, conectată mai bine cu administrațiile și economia reală a muntelui și pusă în legătură cu fermele, cooperativele, GAL-urile, organizațiile montane, ariile protejate, destinațiile turistice și instituțiile care implementează proiecte de dezvoltare.

Muntele are nevoie de oameni care îl cunosc, dar și de profesioniști capabili să îi construiască viitorul.

Pentru tinerii care își doresc să rămână aproape de munte și să transforme resursele acestuia în oportunități economice durabile, Montanologia și specializările conexe pot reprezenta nu doar o alegere universitară, ci o profesie pentru viitor.

Autor: drd. ec. Radu-Adrian Rey